La nivelul filierelor scurte de aprovizionare se pot distinge trei modalităţi de interacţionare dintre producători şi consumatorii finali (Kneafsey et al., 2013; Galli și Brunori, 2013; Renting et al., 2003; Marsden et al., 2000).

– contactul direct (face to face) – consumatorul achiziţionează produsul direct de la producător/procesator prin interacţiune fizică directă.

– proximitatea spaţială (spatial proximity): produsele sunt obţinute şi comercializate într-o anumită regiune de producţie, iar consumatorilor li se aduce la cunoştinţă natura locală a produselor la locul desfăşurării tranzacţiei comerciale.

– extinsă din punct de vedere spaţial (spatially extended): informaţii despre locul şi procesele de producţie sunt oferite/comunicate consumatorilor care locuiesc în afara regiunii de producţie propriu-zise şi care, eventual, nu au cunoştinţe/informaţii detaliate despre acea regiune.

Prima se referă la posibilitatea beneficiarului de a se deplasa la sursa de origine a produselor agroalimentare dorite (magazin propriu de desfacere, la poarta fermei, la o unitate de cazare care produce și comercializează produse locale, standuri de vânzări de-a lungul căilor de comunicaţie sau sub forma coșului săptămânal/ CSA – Community Supported Agriculture).

Cea de-a doua posibilitate se referă la pieţele agroalimentare, la magazinele deţinute de fermieri din cadrul pieţelor respective sau în locații distincte, food-truckuri ale fermierilor, la festivalurile şi târgurile gastronomice organizate în regiunea de producție.

Spre deosebire de modalitățile enumerate anterior, cea de-a treia se bazează pe comerţul axat pe un singur intermediar: aprozare, magazine cooperatiste, asociative (collective farm shops, CFS), food hub-uri, magazine specializate, magazine online specializate sau chiar supermarket-uri.